Data la care România va putea adera la zona euro

„Anul 2019 era un obiectiv foarte ambițios, fără îndoială, el a fost însă un obiectiv pur și simplu lansat, dar fără a avea o agendă de parcurs. Ca să fie fezabil acel 2019 trebuia să venim urgent cu o agendă de reforme structurale pe care trebuie s-o implementăm, care să ne ducă la o convergență reală sănătoasă, sustenabilă pe termen lung și să ne menținem în același timp echilibrele macroeconomice, adică noi putem avea o convergență reală, deci cu creștere economică mai mare decât anticipăm printr-o stimulare fiscală, dar care dacă produce dezechilibre, n-am făcut nimic”, a declarat joi Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economistul șef al Raiffeisen Bank, la dezbaterea cu tema „Zona Euro încotro?” organizată de BNR.

Astfel, creșterea economică nu este de durată și se va corecta la un moment dat, Dumitru dând exemplul creșterilor de 7%-8% dinaintea crizei, urmate de necesitatea de a ajusta dezechilibrele create, ceea ce s-a tradus în „doi pași înainte, trei pași înapoi”, situație care nu este de dorit.

El a punctat că 2019 era un termen extrem de ambițios, iar în cel mai fericit scenariu, în care politicile economice sunt coerente și există o agendă de reforme strucurale care este și urmată, adoptarea euro s-ar putea realiza după 2020.

„Important ca orizontul de adoptare să fie unul credibil și, mai mult decât atât, să fie unul la care să ne și ancorăm, adică să avem o ancorare adevărată a politicilor economice, în sensul în care să avem o agendă foarte bine stabilită, să știm foarte bine ce avem de făcut, pentru că altfel nu rămâne decât un obiectiv, o dorință care nu este ancorată în realitate”, spune Dumitru.

Părerea lui privind termenul de aderare la zona euro este susținută și de analistul financiar Florin Cîțu, însă el atrage atenția că România trebuie să decidă dacă va realiza convergența reală înainte de aderare, având avantajul unei politici monetare foarte independente, sau în cadrul zonei euro, când acest avantaj se pierde.

„Mai avem câțiva ani până la zona euro. România trebuie să înțeleagă că nu poți să scapi de reforma reală, convergența reală trebuie făcută. Trebuie să decizi dacă o faci în afara zonei euro, când ai o politică monetară foarte independentă, sau în interiorul zonei euro, când nu mai ai o politică monetară independentă, aici trebuie să ducem discuția în spațiul public”, apreciază Cîțu.

El a precizat ulterior că România ar putea adopta euro cel mai devreme după 2020.

La rândul său, economistul șef al BCR, Radu Crăciun, spune că odată cu accesul în zona euro România va fi forțată să conveargă cu aceasta și va beneficia, de fapt, de pe urma acestui lucru, dând exemplul integrării în UE pe un principiu similar.

„Dar o integrare monetară pripită, așa cum a dovedit-o crearea zonei euro, fără niște minime fundamente economice de competitivitate, politice duce într-o înfundătură. Din punctul nostru de vedere, cred că ar trebui să fim foarte atenți ce ne dorim, pentru că s-ar putea să se întâmple”, a menționat Crăciun.

Dumitru apreciază că România nu are decât o singură variantă, aceea de a respecta regulile, însă totodată acestea trebuie bine gândite, iar toți factorii din România implicați trebuie să înțeleagă ce înseamnă acele reguli pentru țară și economie.

„Spre exemplu, noi am semnat Compactul fiscal, nu prea am înțeles ce înseamnă lucrul acesta pentru noi și nici acum nu prea îl înțelegem. Eu rămân stupefiat când văd că oameni de la care te-ai aștepta să înțeleagă, decidenți de politici economice, care nu înțeleg ce înseamnă deficit structural și care sunt limitele pentru noi și că în anii următori, când economia va fi peste potențial, noi va trebui să avem excedente”, spune președintele Consiliului Fiscal.

El a subliniat că România poate participa la crearea regulilor la nivel european prin reprezentanții săi la forurile europene, însă aceștia au problema că nu înțeleg de ce sunt trimiși acolo, deși lucrează pe salarii mari, nu înțeleg ce se discută și nu se implică activ.

„Noi trimitem oameni la Parlamentul European care se duc acolo doar în concediu, pe bani foarte mulți și nu prea înțeleg de ce sunt acolo și pe cine reprezintă și ce se discută acolo. Cred că trebuie să trecem de bariera asta și să înțelegem că acolo avem interes major și avem nevoie de oameni care înțeleg ce se discută și să participe activ atât cât se poate, dat fiind statutul nostru la scară europeană, dar cu argumente, să putem participa la masa deciziilor. Altfel, suntem ai nimănui, ca să spun așa”, a conchis Dumitru.